Copilul tău câte cărți citește? Doar 11% dintre elevii români din clasele I-VIII înțeleg informațiile dintr-un text

Numărul de cărți citite înseamnă educație

Scăderea este accentuată în școlile secundare, unde elevii citesc mai puține cărți. Există, de asemenea, o scădere vizibilă a complexității și dificultății cărților citite de elevii de liceu. Cititul este fundamental pentru succesul academic. O scădere a volumului și dificultății lecturilor ar putea afecta negativ performanțele academice ale elevilor.

Cum stă România la capitolul „cărți”?

A doua ediție a „Raportului privind nivelul de alfabetizare al elevilor români”, lansată de BRIO cu sprijinul AVE, arată că doar 11% dintre elevii din România din clasele I-VIII au obținut scorul „funcțional” pentru competențele de alfabetizare, adică au capacitatea de a localiza, înțelege și sintetiza informații dintr-un text scris. Dintre elevii testați, 42% se încadrează în nivelul „nefuncțional”, ceea ce îi plasează în poziția de analfabetism funcțional, în timp ce aproximativ 47% dintre aceștia sunt în categoria „funcțional minim”.

Rezultatele arată că nivelul de alfabetizare este în general uniform pentru grupele de vârstă cuprinse între 6 și 14 ani. Astfel, dacă procentul elevilor de 6 ani care sunt nefuncționali este de 44,34%, acesta ajunge la 40,39% în rândul elevilor de 14 ani, ceea ce înseamnă că nivelul de nefuncționalitate scade cu doar 3,95% după finalizarea școlii primare și gimnaziale.

Viitorul tău depinde de numărul de cărți citite

Abilitățile de literație și gândirea critică dezvoltate prin citit sunt cruciale pentru viitoarele oportunități educaționale și profesionale. O scădere a obiceiurilor de lectură ar putea avea implicații pe termen lung pentru perspectivele elevilor. Școlile și educatorii ar putea fi nevoiți să implementeze strategii pentru a încuraja cititul, în special în rândul elevilor de liceu, pentru a contracara această tendință.

Daniela Vișoianu, expertă în educație spune că tehnologia poate servi învățării profunde și poate ajuta familiile, educatorii, învățătorii și profesorii. Este deja documentat un efect benefic suplimentar semnificativ al utilizării de cărți electronice (e-book-uri). Acestea promovează conștientizarea fonologică și învățarea vocabularului – copilul conectează mai bine sunetul de literă sau grupuri de litere.

Atunci când accesul înseamnă resurse selectate și utilizate în mod corespunzător, copiii își dezvoltă abilitățile de alfabetizare la fel de bine. Uneori, mai bine decât în cazul cărților tipărite. În plus, limita de acces legată de costul cărților tipărite poate fi depășită mai ușor, adaugă Daniela Vișoianu.

Provocările utilizării tehnologiei sunt reprezentate de costurile indirecte asociate. Responsabilii din educație trebuie să fie preocupați de finanțarea achiziției de resurse potrivite. Un produs distribuit „gratuit” poate veni la pachet cu reclamă, animații, sunet și alte efecte multimedia și care pot distrage atenția tinerilor cititori de la conținutul poveștii și poate afecta negativ înțelegerea de către aceștia a subiectului.

Care sunt cauzele?

Distracții digitale:

Presiuni curriculare:

Accesul la cărți:

Care ar putea fi soluțiile?

Încurajarea unei culturi a lecturii

Materiale de lectură diverse și captivante

Utilizarea tehnologiei

Sprijinul educatorilor și bibliotecarilor

Abordarea acestei scăderi a lecturii în rândul elevilor este esențială pentru a asigura că tinerii dezvoltă abilitățile de literație de care au nevoie pentru succesul lor.

Citește și

Exit mobile version