Decalajul dintre creșterea productivității în Statele Unite și Europa oferă o imagine clară și, pentru europeni, deprimantă.

În cele două decenii care au trecut din 2004, creșterea productivității în SUA a fost mai mult decât dublă față de cea din zona euro. În timp ce productivitatea din zona euro a stagnat și chiar a scăzut ușor de la izbucnirea pandemiei COVID-19, producția non-agricolă americană pe oră a crescut cu peste 6% în aceeași perioadă – o performanță mai mult decât adecvată după standardele istorice ale Americii.

Ceva pare să meargă foarte bine în SUA și foarte prost în Europa. Unele relatări indică stimulentele fiscale puternice aplicate în SUA de la izbucnirea pandemiei. Pentru europeni, această explicație este liniștitoare, deoarece sugerează că diferența este tranzitorie. La urma urmei, SUA nu pot înregistra deficite bugetare masive și nu pot trăi dincolo de mijloacele lor la nesfârșit.

Recomandări

ALEPH 4 YOU!
MULTĂ MATE, PUȚIN KNOWLEDGE
Shopping
ANGELO IA NOTĂ MAXIMĂ
FARFURIA PERFECTĂ

Americanii care vizitează o sucursală bancară vor întâlni o mulțime de bancomate, dar uneori nici măcar un singur casier uman. Ei sunt obligați să comande mese, chiar și la restaurantele cu masă albă, folosind un cod QR. Patronii bistrourilor pariziene îngroziți de acest gând pot argumenta că la mijloc este o diferență culturală franco-americană. Dar este greu de negat că și piețele de muncă restrânse joacă un rol.

Deceniul anterior pandemiei

Reamintim, totuși, că creșterea productivității din SUA a accelerat în raport cu cea din Europa deja în deceniul anterior pandemiei, când piețele forței de muncă nu erau atât de restrânse. Atât SUA, cât și Europa au trecut la consolidarea fiscală după criza financiară mondială din 2008. Este posibil ca Europa să fi fost puțin mai hotărâtă să se apuce de austeritate, dar nu a existat o diferență suficientă în ceea ce privește condițiile de cerere pentru a explica rezultatele diferite ale productivității.

Deși firmele americane au fost mai rapide în a valorifica tehnologiile digitale, momentul este greșit și în acest caz. Performanța superioară a SUA în sectoarele de producție și utilizare a computerelor a fost mai pronunțată în deceniul care a precedat criza financiară mondială, nu în perioada de după aceea.

Influența A.I. în productivitate

În ceea ce privește cea mai recentă rundă de noi tehnologii digitale, firmele abia acum încep să exploreze modul în care A.I. poate fi utilizată pentru a stimula productivitatea. Cu alte cuvinte, inteligența artificială și evoluțiile conexe nu pot explica performanța puternică a productivității americane din ultimii 4 ani. De fapt, istoria sugerează că valorificarea noilor tehnologii radicale necesită ca firmele să reorganizeze modul în care își desfășoară activitatea. Inevitabilitatea erorilor înseamnă că este probabil ca productivitatea să scadă înainte de a crește, un fenomen pe care economiștii îl numesc „curba în J a productivității”.

Și nu este ca și cum managerii europeni nu sunt conștienți de potențialul tehnologiilor digitale de pentru creșterea productivității. S-ar putea ca sindicatele puternice din Europa, care se tem de distrugerea locurilor de muncă, să se opună adoptării acestora. Totuși, Germania, cu o tradiție de sindicate puternice, are cele mai multe fabrici cu utilizare a roboților din lume.

Alternativ, este posibil ca normele restrictive ale Uniunii Europene să împiedice adoptarea. Reglementările UE privind confidențialitatea datelor și, în prezent, regulamentul propus de aceasta în materie de inteligență artificială, dacă sunt respectate cu strictețe, ar putea încetini dezvoltarea aplicațiilor de inteligență artificială.

În cele din urmă, ar putea fi pur și simplu faptul că Europa a avut ghinion, în special sub forma președintelui rus Vladimir Putin. SUA, fiind autosuficientă din punct de vedere energetic, nu a fost vulnerabilă în aceeași măsură la întreruperile aprovizionării cu energie. Firmele europene, în schimb, au fost nevoite să își suspende cele mai mari consumatoare de energie. De asemenea, au trebuit să se angajeze în restructurări costisitoare, ceea ce nu este bine pentru productivitate.

Ce face UE pentru a spori productivitatea?

Mario Draghi va prezenta Uniunii Europene un set de propuneri în cursul acestui an pentru stimularea productivității. El va recomanda finalizarea uniunii piețelor de capital din Europa, astfel încât firmele să poată finanța mai ușor investițiile în tehnologii noi.

Draghi va recomanda eliminarea barierelor privind concurența, ceea ce ar intensifica presiunea asupra firmelor de a inova pentru a supraviețui. El va pleda pentru o mai mare eficiență și autosuficiență energetică pentru a scăpa UE de perturbări de tip Putin.

Europa ar trebui să acționeze acum pentru a pune în aplicare aceste idei vechi. Și trebuie să vină cu disperare cu altele noi.

Citește și