- Informația corectă este sufocată de zgomotul generat de cantitatea mare de informații lansate în spațiul public
- Provocarea majoră este să izolăm acea informație relevantă de zgomotul de fond
- Fenomenul este alimentat de algoritmii platformelor sociale și motoarelor de căutare, care favorizează informațiile care generează interacțiuni
Să desfășori activități de awareness în rândul publicului larg nu este unul dintre cele mai facile demersuri. Este însă o inițiativă nobilă și extrem de necesară în spațiul public, câtă vreme această activitate se derulează sistematic. Să promovezi cunoașterea, responsabilitatea și conștientizarea în privința unor potențiale riscuri, capcane și pericole nu-i puțin lucru. Dimpotrivă! Este dificil și, uneori, ingrat să-i conștientizezi pe ceilalți cu privire la răul atent și insidios camuflat. Efortul sistematic de a-i face pe ceilalți curioși și sincer implicați în observarea scenariilor pe care se pot construi dezastrele, pentru a le putea preveni împreună, este o sarcină cu mult mai ingrată decât simpla explicare post-factum, într-o manieră didactică, a cauzelor și a evenimentelor care, înlănțuite, au condus la materializarea unor catastrofe, pierderi, daune ș.a.m.d. Prima, și nu cea de-a doua ipoteză de lucru, este cea pe care o urmărește awareness-ul.
Corectarea presupunerilor greșite, care poate că și-au arătat utilitatea în trecut, dar care nu mai funcționează în prezent, este o altă întreprindere sinuoasă. O altă piedică în calea awareness-ului. Avem tendința de a selecta informațiile care ne confirmă presupunerile, respingându-le categoric pe cele care le contrazic. Din această perspectivă devine dificil, dar nici pe departe imposibil, să trezești conștiințele și să atragi atenția publicului larg.
Siguranța socială a cetățenilor este pusă la grea încercare de mutațiile și evoluțiile înregistrate în varii domenii. Este rolul awareness-ului să vină în întâmpinarea nevoilor legitime ale populației în ceea ce privește gestionarea unor problematici. Aici vorbim despre amenințările cu manifestare în mediul virtual, combaterea discursurilor ce incită la ură, a dezinformării și propagandei. În egală măsură, awareness-ul poate contribui la sensibilizarea publicului larg în legătură cu necesitatea de a proteja secretul profesional.
„Igiena” informațională
Emoțiile, comportamentele și deciziile noastre sunt modelate în permanență de informațiile pe care le consumăm. Cel mai adesea, obișnuim să tratăm cu nonșalanță și încredere oarbă conținutul informațional cu care intrăm în contact. O facem cu încrederea că, ulterior, în urma procesării, vom reuși să separăm apele, să distingem realul de ficțiune. Aproape fără excepție, ne înșelăm. Ceea ce ne atrage în capcană este, paradoxal, propria disponibilitate de a căuta exemple în măsură să confirme informația consumată. Uităm că oricâte exemple întăritoare am identifica ele nu confirmă în mod automat și conținutul propriu-zis al informației. Potrivit profesorului de științe cognitive Daniel David, de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, ieșirea din impas rezidă în activarea gândirii critice, în identificarea de contraexemple pentru informațiile digerate. Doar așa putem conchide că o informație este fatalmente falsă, posibil reală ori veridică în mod integral.
Atitudinea dezinvoltă pe care o afișăm în raport cu informațiile pe care le consumăm este curioasă. Mai ales că în alte domenii manifestăm mult mai multă vigilență, control și dorință de învățare continuă. Ca de exemplu în cazurile în care „declarăm război kg în plus” și ne concentrăm atenția pentru a identifica rețetele eficiente. Chiar dacă, de cele mai multe ori, ne dovedim tacticieni perspicace, lipsa unei strategii câștigătoare pe termen lung grevează asupra rezultatelor scontate. Chiar și așa, manifestând consecvență ne sporim șansele de a culege roadele. Nu la fel stau lucrurile în cazul informațiilor pe care le întrebuințăm.
Nu putem sublinia îndeajuns rolul toxic pe care îl antrenează cantitatea mare de fake news pe care, de cele mai multe ori fără intenție, o consumăm zilnic. Inutil să mai spunem că, dacă nu reușim să evităm cu desăvârșire canalele îndoielnice de știri și informații, este necesar măcar să ne deprindem cu reflexul verificării temeinice, permanente, a surselor din care ne extragem datele care ne interesează.
Analfabetism funcțional
Awareness-ul este necesar pentru ca reziliența socială să nu rămână o simplă carcasă goală, lipsită de fond. Este dificil să previi dacă inițial nu ești conștient de riscurile existente în societatea de astăzi. Și cum paradigma în care ne croim viețile se află într-o dinamică amețitoare, mereu mai imprevizibilă, provocările pe care suntem chemați să le gestionăm, fiecare în parte, precum și la nivel de comunitate, reclamă responsabilitate și o doză consistentă de cunoaștere. Cunoaștere pentru a preveni, și nu pentru a trata, chiar dacă actul reparator de a trata capitalizează mai multă recunoștință din partea publicului general.
Și totuși, o nouă provocare se profilează la orizont. Nu este nouă pentru că se manifestă de curând, ci pentru că doar de puțină vreme am început să o măsurăm și să-i înțelegem implicațiile. Este vorba despre fenomenul analfabetismului funcțional.
Mergem acum la cel mai recent raport privind nivelul de literație al elevilor din România. E realizat de Dragoș Iliescu, profesor la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității București. 42% dintre elevii aflați în ciclurile primar și gimnazial din țara noastră se încadrează la nivelul nefuncțional. 47% la nivelul minim funcțional, în vreme ce doar 11% dintre aceiași elevi ating pragul funcțional.
Ce înseamnă toate aceste date? Doar un procentaj mic (11%) dintre actualii elevi sunt capabili să localizeze informațiile într-un text dat, să înțeleagă materialul lecturat, să sintetizeze informațiile și ideile receptate, iar mai apoi să acționeze (reflecteze) în concordanță cu acestea. Bun, și ceilalți? Ceilalți întâmpină reale dificultăți în relația cu informațiile pe care le primesc.
Fără doar și poate, semnalul este unul îngrijorător. Un procent de 89% din totalul elevilor din ciclurile primar și gimnazial din România prezintă dificultăți majore. La ce? În a interacționa cu informația primită, dacă nu cumva se află în ipostaza de a nu-i înțelege sensul.
Citește și