- Introducerea materiei de educație în sănătatea mintală ajută tinerii cu afecțiuni psihice
- Unii specialiști consideră școala trebuie să ofere competențe, nu educație despre viață
- Problema sănătății mintale în rândul tinerilor români este persistentă și necesită soluționare
Studiul „Mapping Youth Mental Landscapes: Local Insights from 13 Countries”, realizat de Being, arată că cifrele tinerilor români care suferă de afecțiuni psihice sunt alarmante. România este considerată de acesta ca fiind într-o situație critică.
Elevii au nevoie să știe cum să își regleze sănătatea mintală
O posibilă soluție ar fi introducerea unei materii care să educe tinerii de cum să aibă grijă de sănătatea mintală. Tinerii suferinzi de tulburări mintale trebuie să știe cum să-și îngrijească sănătatea mintală. Chiar dacă unii specialiști aprobă o astfel de inițiativă, atrag atenția la riscurile ei.
Școala nu trebuie confundată cu o „terapie de grup”
Deși unii psihologi susțin ideea unei educări ai sănătății mintale, rolul școlii nu trebuie confundat cu educație pentru viață. Rolul principal al școlii este de a forma competențe pentru elevi, nu de a învăța cum să fim fericiți.
„Funcția școlii nu e să ne facă fericiți, ci să ne transfere competențe pentru viață”, declară David Daniel, profesor de ştiinţe cognitive clinice la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca și rectorul UBB.
Educația despre viață nu ar trebui să se petreacă la școală, ci trebuie deprinsă de acasă sau din comunitatea în care trăim.
„Educația despre viață trebuie să se realizeze de către familie, de către comunitate sau de către mentorii din alte zone ale vieții, precum preoți sau psihologi școlari”, declară Vlad Mărghitaș, psiholog, pentru Aleph News.
Numărul tinerilor români care suferă de tulburări psihice este alarmant
Conform studiului de la Being, 20% dintre tinerii români suferă de tulburări psihice, însă doar 1-5% dintre cazuri sunt diagnosticate. România se numără printre primele 3 țări cu cel mai ridicat bullying în școli. O treime dintre elevi recunosc că au fost victima abuzurilor fizice și psihologice. România a înregistrat o creștere în cyberbulling, de la o incidență de 21% dintre elevi care se declarau agresați în 2010, la 33% în 2018.
Citește și