- Mai mult de jumătate din școlile din București învață în două sau chiar trei schimburi
- Principalul motiv al învățatului în schimburi este lipsa de spațiu în școlile de stat
- 75 din 276 școli din București învață într-un singur schimb. 73% sunt în două sau trei schimburi
- Radu Székely: „Cu cât învățăm mai târziu după-amiaza, cu atât eficiența pentru majoritatea elevilor, copiilor este mai scăzută, mai slabă”
Avem școli aglomerate! Inspectoratul Școlar al Municipiului București împreună cu Ziarul Financiar au făcut o analiză, care arată că în 73% din școlile din Capitală se învață în două sau chiar trei schimburi.
Advertisment
Și nu e singura situație: în alte 5 județe elevii învață în schimburi. Cine trebuie să asigure spațiul necesar
pentru învățare? Cele mai aglomerate școli sunt în cele mai bogate județe, unde PIB-ul pe locuitor trece de 14 mii de euro. Este un lux sau un drept pentru a avea acces la educație la fel ca ceilalți elevi?
„Evident, cu cât ne ducem mai târziu după-amiaza, cu atât eficiența pentru majoritatea elevilor și tinerilor este mai scăzută, mai slabă.
Recomandări
Se știe că după-amiază, în special14-15, capacitatea noastră de a-nvăța de a produce ceva eficienți scade pentru majoritate, nu pentru toți, pentru că sunt și copii care funcționează și tineri care funcționează mai bine după-amiaza pe seară.
Acum sunt mai multe aspecte aici care trebuie avute în vedere. În primul rând, legea specifică în organizare a rețelei școlare că școlile pot funcționa în maximum două schimburi, deci trei schimburi nu sunt permise conform legii, dar se ajunge în situații de acest gen
Elevii din 6 județe învață în mai multe schimburi
Cumva școlile sunt fie victimele propriului succes pentru că sunt școli care au o reputație foarte bună și atunci, din cauza une unor incoerențe legislative, părinții își stabilesc reședința sau și o viză de flotant în zona școlii respective, chiar dacă ei nu locuiesc acolo și își duc copiii la acea școală. Și se ajunge în situația în care nu mai există spații.
Din păcate, noi nu am avut o dezvoltare a rețelei școlare corespunzătoare după 1990, care să țină cont de creșterile de populație din aceste municipii reședință de județ de care vorbesc, de PIB-ul este mult mai mare decât media pe țară și evident, în aceste zone se mută tineri cu copii care au nevoie de spații pentru și pentru îngrijirea copilului, la creșă, și educație timpurie și școală ulterior.
Radu Székely: „reducerea numărului de copii la clasă a dus la această problemă”
Și atunci, până când nu se investește grădinițe s-au mai construit și se construiesc în continuare. Însă la nivel de infrastructură școlară avem un deficit semnificativ, care nu văd cum se va rezolva în următorii doi-3 ani. Cred că avem nevoie de un plan pe termen mai lung de 10 ani, să vedem cum evoluează populația școlară de fapt și să încercăm să găsim spații corespunzătoare, poate în spații care există deja, care au fost eliberate de alte sectoare.
Sectorul economic, în principal prin încurajare a muncii la domiciliu, a eliberat foarte multe spații care pot fi transformate în spații de învățare. Trebuie doar să ne asigurăm că ele corespund unor unor standard de specifice. Aș vrea doar să mai să mai adaug că inclusiv reducerea numărului de copii la clasă a dus la această problemă. Ne-am dorit mereu și părinții își doresc mereu să fie mai puțini și profesori învățători, să fie mai puțini elevi în clasă pentru a putea lucra individualizat.
Asta înseamnă că de unde până acum câțiva ani erau 40 de elevi într-o clasă, acum avem 20-25. Asta înseamnă două grupe care au nevoie de două sferturi de clasă. Nu s-a construit suficient pentru a face față acestor schimbări și la nivel de populație. În mediul rural avem unor exces de spații, însă nu putem să ducem copiii să studieze în mediul rural, dacă ei locuiesc în cartiere ale Bucureștiului, Clujului sau Sibiului”, a declarat Radu Székely, expert în educație la Aleph News.