- Un profesor, în București, trebuie să gestioneze educația a 17 elevi
- În București, sunt 8.877 de profesori, responsabili de educația a 153.600 de elevi
- INS: Raportul elev/cadru didactic din învățământ este mai mare decât media pe țară
- Eurostat: România are al patrulea cel mai mare număr de elevi alocați unui cadru didactic
În București, profesorul este responsabil de educația a 17 elevi, în timp ce media națională este de 14 elevi per cadru didactic. Acest dezechilibru pune o presiune semnificativă pe sistemul educațional din capitală, și afectează atât calitatea educației, cât și timpul pe care profesorii îl pot aloca fiecărui elev. Deficitul de cadre didactice în școlile bucureștene devine tot mai evident pe măsură ce numărul elevilor crește, dar nu există suficiente recrutări pentru a acoperi cererea. România este pe locul 4 când vine vorba despre numărul mare de elevi alucați unui singur profesor.
Ne dorim o educație de calitate, însă de la an la an alocăm unui profesor din ce în ce mai mulți elevi.
Despre cât de tare afectează această situație cadrele didactice și ce măsuri ar trebui să ia Ministerul Educației, pentru a diminua această problemă, explică Daniela Vișoianu, expert în educație. Pe această temă, soluții și propuneri au mai fost, însă situația ar fi trebuit să se remedieze de mult timp. De ce persistă această criză a cadrelor didactice, cărora li se alocă un număr mult prea mare de elevi?
„Prima problema este că vorbim de o medie. Deci există clase sau învățători care lucrează și cu 30 de elevi și învățători care poate lucrează cu mai puțin elevi. Avem o provocare mare în zona de gimnaziu și avem această isterie pe care o declanșează familiile în căutarea celor mai bune școli. Numărul mare de elevi pe profesor vine și din faptul că în București s-a construit extrem de puțină infrastructură școlară nouă, extrem de puține clădiri, noi avem în continuare școli care învață în 3 schimburi, ceea ce este criminal pentru elevi, pentru familii. Pentru profesori, poate mai puțin, că uneori există avantajul unui program poate mai scurt, mai comasat. Dar atata timp cât se va învăța în 3 schimburi și nu vom avea spații educaționale suficiente pentru aerisirea claselor, și pentru ca elevii să aibă cadre didactice care se poată ocupa de ei mai bine, nu vom scădea această medie de elevi pe profesori. Problema însă este mai gravă la noi decât în media europeană. Noi înregistrăm și un deficit de anumiți profesori”, explică Daniela Vișoianu.
România duce lipsa de profesori în sistemul educațional
„Deci nu e doar că sunt mulți elevi la un profesor, ne lipsesc profesori de matematică și profesori de știință și avem în continuare profesori chemați din perioada de pensie la catedră. Pentru educație s-a dat și acea dispensă cu posibilitatea rămânerii la catedră până la 70 de ani. E o generație care se suprapune cumva în curând peste generația decretului din 1968, de când avem și profesori, mulți profesori care au dovedit calitate sau au făcut performanță care sunt în zona bursei de pensionare. Tinerii nu se îngrămădesc către acest tip de carieră. Deci nu e doar că n-am putea să avem mai mulți profesori, ci că nici nu e o carieră care să fie aleasă cu multă încredere. E clar că nu este o carieră pe care cei mai buni dintre tineri să o aleagă și atâta vreme cât nu o să ducem în școli profesori care au fost ei înșiși, elevi foarte buni, care au înțeles ce înseamnă studiu și învățarea, nu o să avem nici profesori”, spune Daniela Vișoianu.
Cât din calitatea scăzută a actului didactic sau a rezultatelor pe care le vedem de la an la an vine din acest număr mic de cadre didactice raportat la numărul de elevi? Se ajunge la acea situație pe care profesorii o recunosc în mare parte: faptul că este imposibil să te ocupi de elevii care se descurcă mai greu atunci când ai o clasă de 30 de elevi. Unii profesori preferă să se axeze pe cei care au abilități mai ridicate, pentru a-i pregăti de Olimpiadă sau pentru a le ridica mai mult nivelul de cunoștințe.
„Sunt studii care au măsurat diferențele de notare dintre elevii aflați în primele bănci și elevii aflați în ultimele bănci. Deci la profesor funcționează atâta vreme cât nu există o notare standardizată. Când sunt 30 de elevi în clasă și ai o disciplină cu o oră pe săptămână, ar trebui, practic, să nu trebuiască să pui note niciodată pe ascultatul la tablă. Pentru că nu ai cum să oferi un tratament egal tuturor celor 30 de elevi. Miza ar trebui să fie să încurajezi interacțiunile între elevi și conversațiile, dezbaterea și notarea să fie limitată exclusiv la test scris.”, adaugă Daniela Vișoianu.