Sunt o mamă singură. Petrec foarte mult timp cu fetița mea floare. Am un program flexibil la serviciu. Foarte flexibil, aș putea spune. Iar ea e o minune de copil, așa că nu am avut niciodată nevoie de ajutoare, bone sau bunici.
Advertisment
Tatăl ei o ia doar 2 weekend-uri pe lună, timp pe care eu îl păstrez doar pentru alintul meu. Doar că weekend-ul acesta nu o să mă răsfăț prea tare. Sunt Floriile, iar fetița mea floare este la fostul. Cu care nu am o relație deloc bună. Se aștepta ca, după ce ne-a părăsit pentru o puștoaică, să fim cei mai buni prieteni. Uite că nu se poate! Când începe weekend-ul lui preia fetița de pe verandă, din fața casei, și tot acolo o lasă duminică seara. Zero interacțiune cu mine. Din păcate, războiul ăsta rece s-a întors împotriva mea. Tot eu, victima. Tot eu am de suferit.
Pentru că nu mă lasă să îmi văd fetița floare de ziua ei de nume. E la mine weekend-ul ăsta, vine un mesaj pe Wapp. Mi-am făcut deja planuri, plecăm din București. O vezi luni. PA! Dar e ziua ei! Cum să nu mă lași să-mi văd fetița de ziua ei? Nici măcar nu mi-a mai răspuns. M-a lăsat în Seen, vorba aceea. A fost sfâșietor weekend-ul. Am stat numai cu ochii pe ceas. Număram orele, minutele, secundele, până când fetița mea se va întoarce acasă.
Recomandări
O aștept cu un tort imens de înghețată și niște bulbi de lalea să îi plantăm în curte. Cum ne-a sfătuit preotul când am mers amândouă la împărtășanie. Plantați niște flori, ne-a zis. Și aveți grijă de ele în fiecare zi. Bine că e și în vacanță, pentru că mi-am luat liber și ne-am programat și la masaj. Să scoată tot dorul. Și, mai ales, toată durerea. Și o să o scoată. Sunt sigură!