Acum 475 de ani, se stingea la Suceava domnul Moldovei Petru Rareș, fiu al lui Ștefan cel Mare. Domnise între 1527 și 1538 și 1541-1546.
Advertisment
A urmat politica tatălui său, fiind caracterizat de Barbu Delavrancea, în trilogia sa istorică, drept „Luceafărul”
S-a amestecat în luptele interne din Transilvania, dintre Ioan Zapolya și Ferdinand de Habsburg, care vor duce la destrămarea Ungariei (1541) și la transformarea nucleului ei în pașalâc pentru circa un secol și jumătate; a stăpânit în Transilvania, pe lângă domeniile Ciceu și Cetatea de Baltă, moștenite de la Ștefan cel Mare, și cetățile Bistrița, Unguraș și Rodna (circa 150 de sate)
Recomandări
A avut conflicte armate cu Polonia pentru Pocuția, o regiune disputată din nord, moștenire a domnilor Moldovei de la Petru I Mușat
A făcut față unei campanii a sultanului Soliman, pierzând, însă cetatea Tighinei, cu teritoriul din jur; a făcut apoi un compromis cu otomanii
A fost unul dintre cei mai mari ctitori de biserici, pe care, cu ajutorul rudei sale, marele mitropolit Grigorie Roșca, le-a împodobit cu fresce exterioare, cunoscute azi în toată lumea și aflate în patrimoniul UNESCO.
Petru Rareș nu s-a dat ușor bătut și a inspirat mereu curaj și încredere. Lui i se atribuie vorbele „Vom fi iarăși ce-am fost și mai mult decât atât!”, rămase ca îndemn pentru români în perioadele lor de restriște și îndreptar de demnitate pentru conducătorii viitori.