Mihai Viteazul a devenit o personalitate europeană, considerată de către unii factori de putere din jurul anului 1600 capabilă să conducă spre victorie oștile Creștinătății împotriva Imperiului
Otoman. Figura sa nu a fost ocolită nici de artiști.
Pictorul flamand Frans Francken al II-lea (cel Tânăr) realizează în 1601, la Curtea vieneză, tabloul „Cresus arătându-și comorile lui Solon”, o alegorie după legenda regelui Libiei, care se lăuda cu averile sale înaintea înțeleptului din Atena. Rudolf al II-lea este în pictură chiar Cresus și apare alături de Mihai Viteazul și de arhiducesa Maria Christierna de Habsburg, fosta soție a lui Sigismund Báthory. Mihai o cunoscuse pe aceasta încă din 1596, când ea se căsătorise ei cu Sigismund Báthory, căci voievodul poposise timp de 10 zile la Alba Iulia, pentru negocieri cu soțul arhiducesei. În 1601, divorțată, după o căsnicie dezastruoasă cu Sigismund Báthory, Maria Christierna părea a fi perechea ideală a eroului ei personal din războiul cu cardinalul Andrei Báthory. Pictura originală„ de la Muzeul de Istoria Artei din Viena, are variante de epocă în diverse orașe precum Paris, Roma, Avignon, Bruxelles, Erfurt, Berlin, Gotha. O replică a sa a ajuns în posesia Academiei Române în anul 1937. Același Frans Francken, fascinat de personalitatea domnului român, îl mai reprezintă o dată, în tabloul intitulat „Solomon arătându-și comorile Reginei din Saba”. Aici apare un Mihai nu în armură, ci cu o haină lungă, încinsă la mijloc cu un brâu, alături de regina din Saba (Maria Christierna).
Advertisment