Deseori în viață am fost sfătuiți să nu facem nimic sau să ne cenzurăm ca “să fie bine”. Pentru că, știm bine, capul plecat sabia nu-l taie. Sau, în multe cazuri, am considerat că era mai importantă parerea celor din jur decât a noastră legată de propriile credințe sau sentimente. Evitarea conflictului nu este nocivă doar pentru indivizi, ci și pentru organizații.Deseori, multe organizații aleg să nu încurajeze conflictul constructiv pentru a păstra un climat plăcut. Problema este că în momentul în care oamenii nu se exprimă liber, se autocenzurează pe baza așteptărilor reale sau imaginare al celorlalți, se pierd foarte multe informații valoroase. De exemplu, deși oamenii știu că strategia prezentată de manager are câteva erori importante, nu îl atenționează pentru că nu au curajul să o facă sau nu vor să îl rănească și aleg să continue cu un plan greșit încă din etapa de planificare.Lipsa conversațiilor deschise și directe poate strica inclusiv climatul pe care încercăm să-l protejăm cu orice preț. Dacă nimeni nu-i spune colegului că are un comportament care îi face pe cei din jur să se simtă inconfortabil sau să fie mai puțin productivi, după o vreme acel comportament poate să devină acceptat, chiar preluat de alții. De exemplu, degeaba spunem că punem preț pe punctualitate, dacă există un coleg care întârzie mereu fără să existe consecințe. La un moment dat, comportamentul poate deveni normal, iar alții îl vor urma.Este normal să nu ne placă să avem conversații dificile, inconfortabile. Dar deseori doar așa putem evolua.În astfel de momente este important să avem un plan de la început. Să clarificăm că scopul conversației este să lămurim o situație, nu să fim plăcuți sau acceptați la final. Să intrăm curioși în conversație și să punem un mai mare accent pe ascultarea celuilalt, decât pe ceea ce avem de comunicat. Să ținem minte că deseori a fi direct înseamnă că îți pasă, fără însă să confundăm sinceritatea cu lipsa autocenzurii. Tu cu cine crezi că ar trebui să ai o discuție?
Advertisment