Fini sunt! Nu trageți în români când intră în panică!

Primul episod. După ce Rusia a atacat militar Ucraina, destul de mulți români s-au dus la bancă să scoată banii și să îi schimbe în euro, panicați fiind de ceea ce vedeau la televizor.
Casele de schimb valutar au fost prinse pe picior greșit, iar  afișele cu – Nu avem euro –  au panicat și mai mult românii. Cursul valutar a crescut imediat, ceea ce  a tensionat și mai mult piața. Băncile au trimit după euro cash în străinătate, iar în câteva zile piața s-a echilibrat, iar casele de schimb au avut euro și chiar au scăzut și cursul.

Al doilea episod. Atacul militar al Rusiei și valul de refugiați, un eveniment de neconceput în Europa, i-a determinat pe mulți români să se ducă să își facă pașaportul, gândindu-se că în orice moment Putin ar putea ataca și România, și astfel ar trebui să fugă ca ucrainenii.

Al treilea episod. După valul de sancțiuni economice la adresa Rusiei, fără precedent, barilul de petrol a explodat de la 90 de dolari la 130 de dolari. Imediat, prețul la benzină a crescut, peste tot în lume, inclusiv în România. Când au apărut imaginile că o benzinărie din Beiuș a pus un preț de 11 lei la benzină, toată lumea a intrat în panică și s-au format cozi mari la stațiile de benzină. Între timp, barilul a scăzut la sub 100 de dolari, iar lumea așteaptă ca benzinăriile să scadă și ele prețul.

Al patrulea episod. Rusia și Ucraina, doi jucători importanți pe piașa agriculturii, au interzis exporturile de cereale, ceea ce a declanșat imediat o creștere a prețului la grâu, la floarea soarelui, la rapiță, etc. În câteva ore consumatorii au luat cu asalt rafturile cu sticlele de ulei, de teamă că nu vor mai găsi ulei peste câteva săptămâni.
După episodul cu cozile de la benzinării, românii au fost făcuți în toate felurile, dar panica care apare in astfel de momente este normală. Și nu este vorba de educație, pentru că la casele de schimb valutar, la benzinării, la pașapoarte, la supermaekturi stăteau și cei cu facultatea la zi. În astfel de cazuri de panică, o stare absolut normală,   contează mai mult care e încrederea românilor în stat, în guvern, în miniștrii, în administrație, în persoanele publice responsabile. Pentru că publicul trebuie să creadă că toți aceștia vor rezolva problemele care apar. Iar aici mai avem de lucrat, în încrederea românilor în cei care conduc statul. Ca să parafrazez o frază celebră, ”nu trageți în pianist”,  spun nu trageți în români.