Anul trecut, din cauza exploziei inflației și scăderii puterii de cumpărrare, populația nu prea a mai ecoomisit bani în depozite bancare. Chiar mai mult, a început să intre în banii de economii pentru a trece prin această criză.
Advertisment
De la lună la lună, economisirea bancară scădea. Este adevărat că băncile nu prea au dat dobânzi mari la depozite și conturi de economii, trăgând de timp cât au putut . La o inflația care începea să treacă de 10%, dobânzile erau de 3-4%. Dar, pe măsură ce BNR a strâns politica monetară lăsând piața interbancară fără lichidități, băncile au început să majoreze dobânzile la depozite.
Chiar dacă dobânzile nu au ajuns la nivelul inflației, totuși ele s-au dublat, ajungând la 7-10% pentru depozitele bancare, triplu față de începutul anului. Conform datelor BNR, în decembrie, o lună de cheltuieli, depozitele populației în lei au crescut față de noiembrie cu nu mai puțin de 6,2%, soldul ajungând la 178 miliarde lei. An pe an, creșterea fost de 8,1%, la jumătate față de ritmurile anterioare.
La polul opus, BNR a încercat să mai tempereze creditarea, care contribuia la creșterea inflației. Creșterea IRCC, a ROBOR și dobânzile mari la credite i-au determinat pe români să nu mai ia credite. ÎN decembrie față de noiembrie, soldul creditelor acordate populației a scăzut cu 0,3%, ajungând la 146 miliarde lei. La nivel de an, respectiv decembrie 2022 față de decembrie 2021, creșterea a fost de 7,3%, la jumătate față de ritmurile anterioare de creștere.
Chiar dacă mai greu, BNR și-a atins un obiectiv de politică monetară, respectiv creșterea depozitelor bancare ale populației și scăderea creditării. Dar acest model, merge doar pe termen scurt, când avem inflație mare. Să vedem ce va fi anul acesta.