Anul trecut pe vremea asta ieșeam din lockdown iar economia și companiile își numărau pierderile. Toată lumea se întreba cât de repede își va reveni businessul după martie și aprilie, când o bună parte din economie a fost închisă sau, în cel mai bun caz, a avut șansa să lucreze de acasă. Căderea economică era estimată la -20% cel puțin.

Din fericire companiile, antreprenorii au fost mult mai rezilienți iar afacerile lor au rezistat mai bine decât în criza din 2008-2009. Guvernul Orban, beneficiind de un descoperit de cont de 60 mld. lei, a pompat bani, nu a dat afară oameni și nici nu a tăiat salariile la stat.

Revenirea din criză a fost mult mai rapidă, economia României înregistrând una dintre cele mai bune evoluții din întreaga Europă cu o scădere de numai 3,9% în 2020, cu mult sub previziunile inițiale de -7, dacă nu chiar -10%.
Pentru 2021 analiștii au început anul cu o creștere economică între 3 și 4%, guvernul Cîțu fiind cel mai optimist, cu un plus de 4%, o estimare considerată nerealistă.

Recomandări

ALEPH 4 YOU!
MULTĂ MATE, PUȚIN KNOWLEDGE
Shopping
ANGELO IA NOTĂ MAXIMĂ
FARFURIA PERFECTĂ

În aprilie, după ce au apărut datele efective din economie, și cei mai pesimiști analiști și-au schimbat prognozele așteptându-se la o creștere economică de peste 5%. Chiar FMI conduce plutonul optimiștilor cu o prognoză economică pentru România de +6% în 2021.

Revenirea industriei, continuarea trendului pozitiv din construcții, creșterea în continuare a sectorului IT, la care se adaugă un an agricol bun, stau la baza creșterii prognozelor economice.

Salariile nu vor crește ca în anii precedenți dar nici nu se vor tăia așa că majorarea consumului va continua.
Cu puțin noroc s-ar putea ca economia să depășească o creștere economică chiar și de 6%.

Dar singurul lucru negativ în tot acest peisaj de revenire din criza COVID este că această creștere nu este distribuită uniform în business. Marile companii și statul câștigă tot mai mult teren în timp ce afacerile mici și mijlocii pierd teren încercând să supraviețuiască cu firimiturile primite de la stat drept compensație pentru că activitatea lor a fost închisă.
Această criză va accentua și mai mult sud-americanizarea economiei, adică puține companii puternice, care fac legea și decid ce se întâmplă în sectorul lor, inclusiv statul, și multe companii, sute de mii, mult prea slabe.