Banca Națională a majorat marți, încă o dată, dobânda de referință, de la 6,25% la 6,75%, adică cu 0,5 puncte procentuale, mai puțin decât se aștepta piața, care miza pe o creștere de 0,75 puncte procentuale, mai ales că FED – banca centrală americană și Banca Centrală Europeană majorează dobânzile cu un procent mai mare.
Advertisment
Dacă ar fi fost la BNR, Florin Cîțu, fostul premier și ministru de Finanțe, ar fi majorat dobânda la cel puțin 11% ca să stopeze creșterea prețurilor și să reducă inflația, care afectează populația. BNR spune că inflația de acum, de peste 16%, este peste așteptări, și va mai crește spre finalul anului, dar se văd ceva semne că această creștere de prețuri începe să se domolească, iar de la anul va începe să scadă. Vom vedea dacă așa se va întâmpla. Dar până atunci, BNR spune că în trimestrul 3 și trimestrul 4 vom vedea o cvasi-stagnare economică, mai ales că se vede o încetinire evidentă a creșterii consumului.
Industria dă semne evidente de contracție, iar presiunea de pe piața muncii începe să se mai reducă, efectivul salariaților din economie întrerupându-și creșterea în luna august, în condițiile reducerii numărului de angajați din sectorul privat. Cu ochii mai mult la economie, BNR preferă să nu forțeze creșterea dobânzilor la lei, pentru a nu pune o presiune suplimentară în economie. ROBOR-ul nu mai crește, semn că analiștii văd o temperare a creșterii prețurilor. Și, cine știe, poate și această investigație declanșată de Consiliul Concurenței privind modul în care băncile au crescut ROBOR-ul vine cu o anumită presiune mediatică.
Recomandări
Aceasta a fost ultima ședință de politică monetară din acest an, iar până în ianuarie BNR are tot timpul să vadă cum va evolua economia, până să ia o nouă decizie. Între timp, băncile au preluat politica monetară a BNR, majorând dobânzile la depozite, ceea ce ajută la scăderea presiunii asupra prețurilor.