La finalul unui discurs ținut în cadrul unei întâlniri regionale organizate de FMI, Mugur Iărescu, guvernatorul BNR, a anunțat că nu mai vede motive pentru o nouă reducere a dobânzilor la lei, cel puțin de către Banca Națională. Așa că nivelul de 1,25% îl putem pune în ramă.
Advertisment
Scăderea de la 2,5%, chiar la începutul crizei, până la 1,25%, la începutul anului 2021, a contribuit la scăderea semnificativă a ROBOR și implicit la reducerea ratelor bancare la lei plătite de către clienți.
Ar fi fost istoric ca dobânda de referință să ajungă la 1%, dar din cauza creșterii inflației și schimbării la nivel mondial a fluxurilor de bani, acest lucru nu s-a mai putut.
Recomandări
Pe piața interbancară, dacă BNR va lăsa lichiditatea să se plimbe în voie dar să nu atace cursul valutar, s-ar putea să vedem dobânzi mai reduse decât cele din prezent, dar nu cu mult.
Pe de altă parte, Isărescu a anunțat, spre surprinderea analiștilor, că va permite o flexibilitate mai mare a cursului de schimb leu/euro. Acest lucru poate fi interpretat că vom avea creșteri de curs, urmate apoi de scăderi, dar toate aceste mișcări, făcute într-un interval controlat de BNR.
De la începutul anului, cursul leu/euro a crescut cu 1%, un nivel rezonabil având în vedere criza și deficitele care se tot adună în dreptul României.
La o inflație de 3%, o creștere a cursului de numai 1% este rezonabilă.
Atâta timp cât creșterea economică va fi de 5-6%, cum prevăd analiștii, iar România își va reveni mai repede din criza economică, creșterea cursului leu/euro și o volatilitate mai mare sunt rapid asimilate de către piață.