De patru ani, spre surprinderea tuturor, cursul valutar leu/euro este extrem de stabil, chiar prea stabil. Am avut criza COVID, ne-am trezit cu criza războiului din Ucraina, noi fiind țară de graniță, am avut și avem criza inflației și a creșterii dobânzilor mari, avem an de an un deficit comercial total nesustenabil, avem un deficit al contului curent foarte mare, avem un deficit bugetar an de an mult prea mare față de cât poate economia să ducă.
Advertisment
Avem tensiuni politice și geopolitice majore în fiecare zi, dar cursul valutar leu/euro nu s-a clintit deloc, pare bătut în cuie, la 4,97 de lei pentru un euro. Nici măcar 5 lei pentru un euro, așa cum îl dau analiștii economici în sondajele lor, de patru ani încoace.Numai Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, știe cum de cursul valutar leu/euro este atât de stabil. Probabil că, de aceea, premierul Ciolacu, coaliția de guvernare PSD și PNL, vor să-i ofere lui Mugur Isărescu, care este în fruntea Băncii Naționale de 34 de ani, încă un nou mandat.
Dar în rezumatul celei mai recente ședințe de politică monetară, Consiliul de Administrație al BNR susține că: riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate, evocându-se deficitele gemene, adică deficitul bugetar și deficitul de cont curent, la care se adaugă mai nou incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală plus tensiunile geopolitice. Totuși, Consiliul de Administrație spune că influența asupra cursului este dată de atractivitatea relativă a plasamentelor în moneda națională și acțiunea unor factori sezonieri. Atractivitatea plasamentelor în moneda națională este dată de dobânzile mari din piață, în special dobânzile plătite de Ministerul Finanțelor, care trebuie să acopere dezmățul bugetar al guvernului.
Recomandări
Poate că BNR ar vrea să reducă mai mult dobânda de referință, mai ales că inflația scade mai mult decât decât prognozele, dar nu poate, pentru că guvernul are nevoie de mai mulți bani, având în vedere că cheltuielile bugetare au scăpat de sub control, și fără să plătească dobânzi mai mari nu ar avea de unde să facă rost de bani. Să vedem ce va fi după ce se termină anul electoral, când trebuie să se facă corecții fiscale, macroeconomice, și poate de curs.