Conform Eurostat, 26% din cheltuielile unei familii din România merg pe produse alimentare și băuturi nealcoolice, cea mai mare pondere din UE. În Lituania, ponderea este de 21%, în timp ce în Bulgaria de 20%.
La polul opus, în Austria, ponderea acestor cheltuieli este de numai 11%, iar în Luxembourg de 9%. Media Uniunii Europene este de 14%.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, la finalul lunii septembrie 2021, cheltuielile unei familii din România au fost de 4939 lei, în timp ce veniturile de 5703 lei. O treime din aceste cheltuieli înseamnă impozite și taxe, exact cam cât dăm pe mâncare.
O altă pondere în coșul de consum ține de cheltuielile pentru administrarea și întreținerea locuinței și de facturile la utilități. Pentru investiții și pentru economisire rămân prea puțini bani.
Bineînțeles că acestea sunt niște date medii, pentru că în orașele principale veniturile sunt mult mai mari pentru că salariile sunt mai mari.
În București, salariul mediu este de 4500 lei față de media națională de 3600 lei. Dacă ne ducem în zona Moldovei sau în sudul țării, acolo unde investițiile pot fi numărate pe degete, salariile sunt sub media națională, fiind sub 3000 lei.
Întotdeauna cei care sunt la Palatul Victoria se uită la prețurile alimentelor și la facturile la utilități. Cum este cazul plafonării de acum a prețului gazelor și energiei electrice. Dar asta nu rezolvă problema pe termen lung. România, și mai ales zonele ei rămase în urmă, are nevoie de investiții, de infrastructură, de educație, pentru a atrage investiții care să vină cu salarii mai bune.
Dar într-un final ceea ce frapează este nivelul ridicat al taxelor și impozitelor din cheltuielile unei gospodării, care sunt de 30%. Asta nu ar fi o problemă dacă statul ar face ceva cu acești bani.
Advertisment