Economia României, ca de altfel toate economiile lumii, se confruntă acum cu o inflație ucigătoare, creșterea dobânzilor, căderea activității economice și urmează revendicările salariale, pentru că majorările de salarii nu vor acoperi inflația și, astfel, puterea de cumpărare va scădea.
În tot acest peisaj economic și geopolitic tensionat, România are și o veste bună: agricultura, de care ne ferim cu toții, va avea un an bun, poate la fel de bun ca 2021, care a fost un an excepțional, cu 34-35 milioane de tone de cereale, de trei ori mai mult față de când am intrat în Uniunea Europeană, în 2007.
Dar diferența față de anul trecut este că prețurile la cereale sunt duble, triple sau chiar de patru ori mai mari, ceea ce înseamnă că fermierii români, companiile din agricultură, vor încasa mai mulți bani pentru aceeași cantitate recoltată.Este adevărat că și cheltuielile au crescut enorm, dar nu în același ritm ca prețurile de vânzare.Ieșirea parțială a Ucrainei de pe piață și blocarea Rusiei, va menține aceste prețuri foarte mari o lungă perioadă de timp.
Întrebarea este dacă anul agricol 2022 poate compensa cât de cât scăderile care se înregistrază în industrie, construcții sau în celelalte ramuri economice, care încep să resimtă efectele războiului și tensiunile geopolitice.Ca să nu mai vorbim de creșterea prețurilor și scăderea puterii de cumpărare, care în final se traduce prin reducerea consumului. În România, agricultura are o pondere de numai 4% din PIB și angajează peste un milion de oameni. IT-ul are o pondere de aproape 7% din PIB și angajează 200.000 de oameni.
Din păcate, agricultura noastră, chiar dacă este la cel mai ridicat nivel din istorie, are o valoare adăugată foarte mică, pentru că cerealele sunt exportate într-o formă brută, fără niciun fel de prelucrare, fără niciun fel de valoare adăugată din care să plătească salarii mai mari, taxe și impozite mai mari și bineînțeles, să se obțină profituri mai mari.
Cerealele noastre pleacă direct de pe câmp în port și apoi se întorc în țară prelucrate în alte produse – ulei, paste, biscuiți, pentru care plătim prețul aferent.
Deși agricultura are cei mai buni ani din istorie, balanța agricolă și alimentară este în continuare negativă. Importurile sunt mai mari decât exporturile pe acest segment, cu peste 1 miliard de euro.
Toată lumea crede că agricultura noastră mai poate să crească atât prin creșterea productivității la hectar, cât și prin includerea terenurilor cu bălării în circuitul economic.
Nu cred că anul agricol excepțional din punct de vedere valoric va acoperi scăderea din alte sectoare, dar dacă am fi avut și un an agricol prost, pe lângă războiul de lângă noi, am fi stat mult mai rău.
Advertisment