„Ridicam mormanul de haine, scuturam fustele, căutam indicii în buzunarele pantalonilor și apoi le aruncam pe toate la loc”. Alina Cobzac, Familia mea de amazoane,
Dai de povești în tot felul de moduri. Unele sunt secvențe video, altele apar într-un schimb de replici într-o discuție. Antologia „Proza Box Office” îți deschide mai multe perspective asupra modurilor în care te seduc poveștile astăzi.
Advertisment
Sunt 17 autori din România adunați cu proză scurtă într-o adevărată radiografie a temelor și modurilor de formulare a fascinației pentru poveste în acești ani. De la obsesii cotidiene la interogații intime, pe cât de familiare sunt temele prozelor, pe atât de surprinzătoare sunt imaginile pe care le crează. Ce îți arată selecția realizată aici de cei de la revista Familia este mai ales ce face povestea din tine. Povestea pe care o citești. Dar mai ales povestea pe care ți-o spui tu.
„Am mers toată iarna pe vârfuri, am făcut tracțiuni, am stat agățat de bara bătătorului de covoare pe un ger năpraznic, să mai cresc opt centimetri, să mă pot apropia de orizontul ei”. Andrei Crăciun, Sandy Belle.