Marii retaileri sunt printre puținii câștigători ai acestei crize adusă pe neașteptate acum 1 an de Covid.
Advertisment
O dată pentru că supermarketurile, hipermarketurile sau magazinele mai mici au rămas deschise în perioada de lockdown, când s-a închis economia peste noapte. Chiar au fost obligate să rămână deschise, în timp ce mall-urile și marile centre comerciale au fost închise.
Panica de la începutul lockdown-ului, din martie-aprilie, a dus la creșterea bruscă a vânzărilor alimentare chiar cu 30%. Din cauza blocajelor în aprovizionare – pentru că granițele s-au închis -, unele supermarketuri au rămas fără anumite produse, de exemplu drojdia. Pe măsură ce activitatea economică s-a reluat din luna mai, vânzările au reintrat în normal, cu o creștere de 10-15%.
Recomandări
Al doilea câștig al supermarketurilor ține de fluctuația de personal. Marii retaileri, care au între 3.000 și 10.000 de angajați, ajunseseră la o fluctuație de personal chiar și de 50%. Adică 1 angajat din 2 pleca după numai 1 an. Salariile din retail încep de la salariul minim pe economie, de 1.386 de lei, plus bonuri de masă, și ajung la o medie de 2.800 de lei net.
Daniel Gross de la Penny Market, un retailer cu vânzări anuale de peste 4 miliarde de lei, cu 276 de magazine și 5.000 de angajați, a spus pentru Ziarul Financiar: Pandemia ne-a ajutat să pierdem mai greu oameni. Fluctuația de personal este acum cea mai bună de când lucrez eu în retail, sub 25%. În retail fluctuația era de 50%, iar Penny avea 34%.
Au fost companii care s-au confruntat cu mari probleme de personal înainte de criză și nu mai făceau investiții pentru că nu aveau cu cine să lucreze. Acum situația s-a schimbat de frica crizei, oamenii sunt mai puțin dispuși să-și schimbe jobul. Plus că s-au închis granițele în afară și locuri de muncă nu se mai găsesc atât de ușor în Vest.
De asemenea, pe piață au apărut tot mai mulți tineri în căutare de un loc de muncă, conform statisticilor e-Jobs, cel mai mare portal de recrutare online. Pretențiile salariale pentru început s-au redus destul de mult, așa că piața muncii a devenit mai calmă.
România are 2 milioane de oameni care pot să muncească, dar nu muncesc, iar o parte dintre ei au ieșit în piață să se uite după locuri de muncă.
Totuși, criza a scăzut PIB cu 5%, iar businessul companiilor s-a redus cu 20% pe medie.
Dar până când economia își va reveni iar piața muncii se va încinge din nou, companiile se bucură de un respiro în privința fluctuației de personal.