- Shoshana Zuboff descrie fenomenul de infiltrare al A.I.-ului în 4 caracteristici ale capitalismului de supraveghere: ideologie, produse, mijloace de producție și piață.
- Kirstie Ball susține faptul că studiul realizat de Zuboff nu este relevant pentru cotidian, deoarece mișcări precum marșurile salariaților sau o ordonanță locală din San Francisco au stopat software-uri de recunoaștere facială.
- Shoshana își dorește să descrie riscurile impuse de A.I. pentru a pregăti umanitatea pe viitor, nu de a rezolva problema.
Inteligența artificială devine din ce în ce mai controversată. Autoarea Shoshana Zuboff aseamănă capitalismul din viața de zi cu zi cu totalitarismul. În lucrarea sa, The Age of Surveillence Capitalism, autoarea descrie riscurile impuse de A.I. pentru a pregăti umanintatea.
Zuboff, profesor emerit la Școala de Business Harvard, definește capitalismul de supraveghere ca fiind „o variantă extractivă a capitalismului, bazat pe transformarea informațiilor comportamentale în analize”.
Aceasta atrage atenția pericolului creat de inteligența artificială, deoarece profitul capitalist, rezultat din exploatarea resurselor naturale, este înlocuit de cel al supravegherii, bazat pe inteligență artificială, ale cărui metode cultivează „o indiferență radicală, o formă de observare fără martori”, după cum spune aceasta.
Ce spun teoreticienii?
Unii teoreticieni întâmpină dificultăți în a utiliza lucrarea Shoshanei ca și material de cercetare. Academicieni precum Kirstie Ball susțin faptul că studiul lui Zuboff se aplică doar la „cititorul afacerist educat ”.
Scriitoarea își propune să tragă un semnal de alarmă în privința direcției pe care A.I.-ul o ia în societate. Autori precum David Harvey, Thomas Piketty sau Annah Harendt îi împărtășesc punct de vedere.
Citește și