- Robert Peckham, istoric și autor al studiului, spune că societatea își pierde valorile
- Atunci când îți sunt manipulate emoțiile, chiar și bunele intenții pot avea consecințe
- Frica creează premisele potrivite pentru furie și pentru manipularea oamenilor
Dacă îți pare că lumea este în criză în acest moment… chiar așa este. Frica și furia sunt din plin – în politica noastră, în discursul nostru social și în așteptările noastre pentru viitor. Degetul poate fi îndreptat către suspecții obișnuiți: dictatori, naționaliști, și, de ce nu, trolii online. Dar asta nu este întreaga poveste.
Sociologii avertizează că frica și furia au fost monetizate ca urmare a manipulării deliberate a intereselor comerciale și politice.
Experții avertizează că „antidotul” pentru actuala noastră stare de rău nu constă pur și simplu în suprimarea extremelor emoționale. De fapt, atât frica, cât și furia pot contribui la o schimbare socială pozitivă, stimulând setea de dreptate și chiar de revoluție. În schimb, ei spun că este nevoie de o mai bună înțelegere publică a rolului pe care aceste emoții îl joacă în viața noastră și de o apreciere mai clară a faptului că, atunci când emoțiile sunt manipulate, chiar și bunele intenții pot avea consecințe dezastruoase.
Frica
Deși avem tendința de a echivala conducerea bazată pe frică cu totalitarismul sau naționalismul, există multe cazuri în țările democratice în care politica este influențată de utilizarea fricii ca instrument de control. Este greu de înțeles pe deplin modul în care frica ne modelează lumea fără a aborda relația sa cu furia. Ca instrument de constrângere, frica nu te poate duce decât până la un anumit punct, dar ea creează premisele pentru furie și pentru „manipularea” celor pe care nu-i placem sau cu care nu suntem de acord. Sutem mult mai vulnerabili când suntem nervoși, sau când ne e frică de ceva. Și de asta este foarte important să fii stăpân pe tine și să-ți poți controla emoțiile într-un sens pozitiv.
Istoricul și autorul Robert Peckham descrie frica ca fiind reversul speranței. Speranța și frica, spune el, sunt „împletite” una cu cealaltă.
„Frica ascute mintea, motiv pentru care frica este folosită în campanii, fie că este vorba de sănătate publică, fie că este vorba de schimbarea atitudinii oamenilor față de lucruri precum schimbările climatice„, a spus acesta.
Citește și