Cum înveți prin abstractizare? Specialiștii avertizează că nu trebuie să forțăm învățarea

Postcognitivismul susține faptul că, atunci când avem senzații, percepții, acțiuni și ancorări, creierul uman abstractizează informația pentru a o învăța.

„Ne trebuie o ancorare în foarte multe elemente non-cognitive la orice vârstă”, a susținut psihologul Thea Ionescu în cadrul Conferinței Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România (ANCLP) din 2 martie 2024. Cercetătorii sunt de părere că procesul cognitiv se separă în 3 categorii principale. Prima este Embodied Cognition, care înseamnă cogniția incorporată. Cea de-a doua este Embedded Cognition, fiind cogniția în contextul în care are loc. Ultima categorie este Grounded Cognition, care este determinată de mediul extern. Specialiștii consideră că aceste ramificații trebuie văzute ca un întreg.

Ce spun cercetătorii?

Profesorii nu adoptă un procedeu unitar de învățare pentru copii, sunt de părere unii cercetătorii. Cadrele didactice nu oferă suficientă empatie când vine vorba de procesul de învățare al copiilor. „Sunt de acord că scopul școlii nu este să-i facem fericiți, dar trebuie să ajungem la conținuturile noastre prin ceea ce le place lor”, susține Thea Ionescu. Tendința creierului, atunci când învață, este să abstractizeze lucrurile generale, și nu este recomandat îngreunarea acestui proces, conform psihologilor. „Asta înseamnă să nu forțăm abstractizarea prin conținuturi abstracte, de exemplu fișe la grădiniță. Așa m-aș bucura să dispară!”, susține Ionescu.

Cercetorii din psihologia dezvoltării au observat că dezvoltarea cognitivă este strâns legată de cea motorie, în primii 2 ani de viață. În studiul respectiv, s-au atașat mănuși cu scai pentru copii de peste 4 luni pentru a apuca mai bine, iar dezvoltarea cognitivă a crescut mult în rândul acestora.  „Îmi trebuie un corp care poate explora ca să înțeleg regularitățile lumii”, spune Thea Ionescu.

Citește și

Exit mobile version