Președintele Bulgariei, Rumen Radev, a demisionat: „Ne așteaptă o bătălie pentru viitorul patriei”

• Vicepreședinta Iliana Iotova devine Președinte interimar.
• Bulgaria se confruntă cu blocaj politic, proteste anticorupție și 8 alegeri în 4 ani, după aderarea la UE în 2007 și adoptarea euro în 2026.
• Demisia lui Radev vine în pragul alegerilor parlamentare anticipate

Bulgaria rămâne fără Președinte. Astăzi, Rumen Radev a declarat că a rostit „ultimul său discurs în calitate de Preşedinte” al Bulgariei și a anunțat că îşi va depune marţi demisia din funcţia de şef al statului.

Radev e convins că Vicepreşedinta Iliana Iotova va fi un „Preşedinte interimar demn”.

Radev demisionează chiar în pragul alegerilor parlamentare anticipate. Deși nu a spus în mod explicit că va candida la alegerile parlamentare, așteptate în lunile următoare, discursul său a lăsat să se înțeleagă puternic că va face acest lucru, potrivit POLITICO.

„Clasa politică de astăzi a trădat speranțele bulgarilor prin compromisuri cu oligarhia”, a afirmat Radev. „Încrederea voastră mă obligă să protejez statalitatea, instituțiile și viitorul nostru”.

Bulgaria, care a aderat la UE în 2007 și a adoptat euro luna aceasta, se confruntă cu un blocaj politic și proteste anticorupție de la începutul anului 2020 și a organizat nu mai puțin de opt alegeri în ultimii patru ani.

De săptămâni întregi circulau speculații că Radev, ales Președinte în 2016 și reales în 2021, ar putea demisiona pentru a intra în cursă. Pentru mulți bulgari, el a fost singura constantă politică în mijlocul unui șir interminabil de guverne.

Ultimul Prim-ministru, Rosen Zhelyazkov, a demisionat în decembrie, după săptămâni de proteste anticorupție împotriva Guvernului său.

Cabinetul său, care a preluat mandatul în ianuarie 2025, a supraviețuit șase moțiuni de cenzură înainte de a cădea.

„Ne așteaptă o bătălie pentru viitorul patriei”, a spus Radev. „Suntem pregătiți, putem și vom reuși”.

Radev și-a exprimat scepticismul față de decizia Sofiei de a adopta euro și a adoptat poziții considerate de criticii săi „pro-Kremlin”, inclusiv numind sprijinul UE pentru Ucraina o „cauză sortită eșecului”.