Risipa alimentară în România: O problemă majoră cu soluții la îndemână

În România, risipa alimentară a atins proporții alarmante, fiecare cetățean aruncând în medie 129 de kilograme de mâncare pe an. Aceasta echivalează cu o masă pe zi, transformând țara noastră într-unul dintre liderii nedoriți ai risipei alimentare în Europa. Conform statisticilor, zilnic se aruncă aproximativ 6.000 de tone de alimente, o cantitate care ridică serioase probleme atât economice, cât și de mediu.

Pentru a combate această tendință, a fost introdusă Legea risipei alimentare, care vizează în mod special sectorul Horeca. Acest sector este responsabil pentru aproximativ 30% din alimentele aruncate, iar legea impune restaurantele să doneze mâncarea rămasă, în loc să o arunce. De asemenea, cetățenii sunt încurajați să adopte obiceiuri alimentare mai responsabile, precum a face cumpărături doar atunci când sunt sătui și a lua resturile alimentare la pachet când mănâncă la restaurant.

În plus, noile tehnologii oferă soluții inovatoare pentru gestionarea alimentelor care nu mai sunt comestibile. Acestea pot fi transformate în compost sau biogaz, reducând astfel impactul asupra mediului.

Un alt mod eficient de a preveni risipa alimentară este prin caritate. Fundația „Bucuria Darului” este una dintre numeroasele organizații non-guvernamentale din România care depun eforturi semnificative în acest sens. Sânziana Vatră, PR și expert al fundației, explică:

„Strategiile noastre sunt centrate pe recuperarea alimentelor care ar fi aruncate și redistribuirea acestora către persoanele aflate în dificultate. avem o bază de date cu oamenii care au nevoie de aceste alimente. Ne folosim de logistică pentru a înlesni legătura între cei care pun la dispoziție produse pentru donare și cei care au nevoie de ele.”

Fundația „Bucuria Darului” colaborează cu alte organizații și instituții pentru a aduna resurse și a distribui mâncare celor care au cea mai mare nevoie. Este esențială posibilitatea de popularizare a acestor organizații. Sânziana Vatră susține că distribuirea mâncării în timp util, cât ea încă se află în termen, se poate realiza doar prin comunicare rapidă și eficientă.

Fie că vorbim despre adoptarea unor obiceiuri alimentare mai responsabile, utilizarea tehnologiilor de reciclare sau sprijinirea inițiativelor caritabile, este clar că fiecare dintre noi poate contribui la reducerea cantității de mâncare irosită.

Exit mobile version