„Odată cu locotenența domnească, Țara Românească și-a asigurat pentru prima dată un guvern cu un real sprijin internațional”.
Ți se pare că deciziile politice sunt haotice iar frământările din societate acum sunt tot mai greu de identificat? Uite o carte în care descoperi cât de nuanțate sunt lucrurile chiar și atunci când e vorba despre momente istorice care par bine conturate. „Primăvara revoluțiilor. Lupta pentru o lume nouă 1848–1849” de Christopher Clark e genul de istorie care îți cere o hartă mare a Europei și multă curiozitate, nu doar răbdare. Volumul urmărește cum, într-un singur an, de la Paris la București și de la Berlin la Budapesta, revoltele par să izbucnească „simultan”, nu prin efect de domino, ci dintr-un fond comun de frustrare socială, precaritate economică și idei noi despre libertate, națiune și cetățenie. Clark explică limpede ce vor liberalii, ce cer radicalii și de ce între „revoluție” și „contra-revoluție” se joacă, de fapt, nașterea politicii moderne. România nu e doar un colț de pagină: secvențele despre Țara Românească, Moldova și Transilvania arată cum 1848 redesenează raportul dintre Imperiul Otoman și marile puteri. Dar și cu ideea de națiune română, pregătind terenul pentru unificare. Cartea e perfectă de citit cu voce tare pentru World Read Aloud Day, în prima zi de miercuri a lunii februarie: are personaje spectaculoase, scene aproape cinematografice de stradă și paragrafe care sună ca niște mini-eseuri despre prezentul tău agitat.
„Puterea ideii naționale de a mobiliza și de a diviza europenii avea să devină pe deplin evidentă abia după izbucnirea Revoluției de la 1848”.
Advertisment