Michelangelo Buonarroti (1475-1564) este unul dintre cei mai mari artiști ai lumii și, probabil, cel mai mare artist – la concurență cu Leonardo da Vinci – al Renașterii. Geniul său s-a reflectat în sculptură, pictură, desen, arhitectură, sonet și madrigal.
S-a născut în republica florentină și a studiat artele cu maeștri precum Ghirlandaio, cu un elev al lui Donatello, dar cel mai mult cu sine, fiind un autodidact. A fost protejat și găzduit de familia Medici, între care strălucea atunci Lorenzo Magnificul. A fost la Veneția, la Bologna și s-a oprit la Roma, lăudat și admirat de papi, la comanda cărora a lucrat pentru terminarea Bazilicii San Pietro (începută de Bramante) și la pictarea Capelei Sixtine din Palatul Vatican. A lăsat opere nemuritoare precum „David” din Florența, „Pietà” din Roma (plus alte statui ale Madonei cu Iisus după răstignire), „Judecata universală”, „Geniul victoriei”, „Mausoleul papei Iuliu al II-lea, fațada Bisericii San Lorenzo din Florența etc. Pe când el și elevii lui pictau Capela Sixtină, cu scena extraordinară a Judecății de Apoi, maeștrii anonimi „zugravi” ai Moldovei pictau Voronețul, tot cu scena memorabilă a Judecății de Apoi.
Michelangelo a murit la Roma, la 88 de ani și a fost înmormântat într-o criptă a Bazilicii Santa Croce din Florența lui iubită. A lăsat lumii o moștenire inestimabilă. Michelangelo nu a reînviat doar sculptura clasică greco-romană – ca renascentiștii timpurii – ci a dus mesajul anticilor pe culmi nebănuite, a revitalizat pictura și a revoluționat arhitectura.
Advertisment