Administrația publică, atât de la nivel central, cât mai ales de la nivel local, are o rezistență teribilă la orice schimbare, la orice restructurare, la orice tăiere de cheltuieli, ca să nu mai vorbim de rezistența la orice reformă. Până la urmă, peste tot în lume este la fel. Și Trump, cu toată puterea pe care o are președintele SUA, se confruntă cu o rezistență teribilă din partea administrației.
Din păcate, administrația publică românească a devenit extrem de birocratică și chiar fanariotă, cu o putere politică foarte mare.
Problema este că România, în acest moment, confruntată cu un deficit bugetar foarte mare și cu o scădere economică extrem de accelerată, nu mai poate să susțină toată administrația publică cu cei 1,3 milioane de bugetari sau câți or fi, pentru că nu se știe cu exactitate. Sau, România poate susține tot aparatul public, cu toate instituțiile și companiile publice, dacă mărește taxele și impozitele din economie.
Chiar cu creșterea TVA de la 19% la 21%, chiar cu creșterile și eliminările unor facilități fiscale, nu poate susține „animalul politic” care s-a creat în administrația publică.
Deși populația României scade, administrația publică crește. Conform unei analize a Ziarului Financiar din 2015 încoace, adică într-un deceniu, deși populația României s-a redus cu peste 700.000 de persoane, statul a angajat încă 118.000 de bugetari.
Când aveam creștere economică, această creștere anuală a administrației publice nu se vedea. Dar acum, când lucrurile au scăpat de sub control, când deficitul bugetar este total nesustenabil, când Guvernul se împrumută aproape zilnic pentru a plăti salariile și pensiile, administrația publică apasă tot mai mult pe economie.
Nu știu ce va reuși să facă premierul Ilie Bolojan, dar până când vom vedea rezultate, întâi vom observa o rezistență teribilă la orice reduceri de cheltuieli, la orice restructurare, la orice comasare care ar viza administrația publică. Iar partidele politice sunt mai degrabă de partea administrației publice decât de premier.
Advertisment