Pentru ministerul Finanțelor, pentru guvern, pentru stat, scăderea inflației nu ajută deloc bugetul public, care este într-o lipsă de bani destul de mare. Degeaba premierul Ciolacu face turul supermarketurilor să vadă dacă au scăzut prețurile la produsele alimentare, când problema nu este acolo. Anul trecut, cu o inflație în creștere, care a ajuns în decembrie la 16%, guvernul a strâns suficiente venituri ca să stea în parametri bugetari asumați. Companiile au majorat prețurile, dar acest lucru a însemnat și taxe și impozite mai mari încasate de stat. Acum, cu o inflație în scădere, care se prognozează să ajungă la 7% în decembrie, guvernul nu are suficiente încasări pentru a acoperi creșterea accelerată a cheltuielilor.
În anii ‘90, când situația economică era dezastruoasă, guvernele și statul au funcționat cu ajutorul inflației mari. Pe termen lung, o inflație mare afectează pe toată lumea: scade puterea de cumpărare a oamenilor și scade puterea economică a unei țări. Dar pe teremen scurt, în anumite perioade, o inflație mai mare s-ar putea să ajute mai mult guvernul decât o inflație mai mică.
Dacă prețurile cresc, cresc și taxele și impozitele din spate, cresc încasările la buget. Anul trecut am avut o inflație de 16%, salarii care au crescut cu numai 10%, rezultând o scădere a puterii de cumpărare cu 6%, dar oamenii nu au ieșit în stradă. Salariile nu au fost tăiate în valoare nominală, iar stabilitatea cursului valutar a compensat scăderea puterii de cumpărare. Acum, când inflația scade la 7%, dar guvernul vrea să majoreze taxele și impozitele pentru că nu are încasări suficiente la buget, toată lumea este nervoasă și vrea să iasă în stradă. Așa că, scăderea inflației nu va ajuta deloc guvernul Ciolacu, ci dimpotrivă îi va face viața mai grea din punct de vedere al bugetului. Mai ales că economia este în pierdere evidentă de viteză.
Advertisment