În urmă cu un secol, se stingea la București Jacques Menachem Elias, unul dintre cei mai mari donatori și mecenați din istoria României. A fost un mare industriaș, bancher, moșier, dar, mai ales, filantrop.
Advertisment
- Era membru al unei familii evreiești de rit spaniol. A fost cetățean român (din 1880), cetățean de onoare al Bucureștiului, distins cu „Steaua României”, „Coroana României” și „Meritul comercial și industrial”.
- A reușit, în cei aproape 80 de ani de viață, să strângă o avere uriașă, cu bunuri imobiliare în România, la Viena, Berlin, Roma, Paris, New York, Londra, Bruxelles, Praga, Belgrad etc. Dar dincolo de averi materiale, omul acesta de afaceri avea un suflet mare, de binefăcător. Prin testamentul său, a desemnat ca legatar universal Academia Română, căreia i-a lăsat toată averea mobilă și imobilă „oriunde s-ar afla această avere, în țară și în străinătate” (evaluată pe atunci la 1 miliard de lei). Conform dorinței sale, Academia Română a înființat în scurt timp o fundație de cultură națională și de asistență publică numită „Fundația Familiei Menachem H. Elias” (după tatăl donatorului). Averea urma să fie consacrată „promovării culturii din România”, ajutorării săracilor, sprijinirii educației tinerilor și altor scopuri nobile, fără discriminare.
Fundația există și astăzi în cadrul Academiei și cinstește memoria donatorului îndeplinindu-i dorințele. Academia Română i-a eternizat amintirea, declarându-l membru al său post-mortem.