De ce să luăm banii gratis prin PNRR dacă guvernul poate lua împrumuturi la dobânzi de 9%?

Având în vedere inflația, tensiunile din piață și starea bugetului statului, Ministerul Finanțelor trebuie să plătească la titlurile de stat vândute băncilor și investitorilor randamente, adică dobânzi efective, de 9%.

Piețele nu prea ne văd cu ochi buni, mai ales că avem această problemă a deficitului bugetar și a deficitului de cont curent, și ne consideră o țară riscantă, mai ales că avem războiul din Ucraina lăngă noi. În consecință, cer dobânzi din ce în ce mai mari pentru a împrumuta România.

Chiar dacă inflația este de 15%, 9% este o dobândă mare pe care o plătește guvernul, chiar foarte mare, în condițiile în care se consideră că titlurile de stat sunt fără risc. Acestă dobândă trebuie corelată cu creșterea economică și cu veniturile bugetului.

Cu o dobândă de 9% certă și o creștere economică de 5% puțin probabilă, soldul datoriei publice nu scade, ci crește. Mai mult decât atât, creșterea serviciului de plată a datoriei statului prin creșterea dobânzilor înseamnă o pondere tot mai mare în totalitatea veniturilor bugetare, deci nu mai rămân bani pentru altceva.

Pentru a putea compensa acest cost mare de dobândă și de datorie singura soluție viabilă este PNRR-ul, un proiect care a fost vândut de Iohannis ca fiind proiectul care modernizează România, dar care este luat la mișto de către administrația publică, care trebuie să-l implementeze.

La cât de tensionate sunt lucrurile în lume și cum fug banii din piețele emergente, România, în anansamblu, nu prea are alternativă la finanțarea bugetului și a economiei decât cei 29 de miliarde de euro din PNRR. O parte din bani sunt gratis, 12 miliarde de euro, dar guvernul și administrația trebuie să facă reforme, însă nimeni nu are chef să le facă, în frunte cu cei care sunt la putere.

Pentru ceilalți bani, 17 miliarde de euro, împrumuturi de la UE, dobânzile sunt mici, mai mici decât dobânzile la care se împrumută România, dar la fel, trebuie îndeplinite condițiile pe care guvernul Cîțu și le-a asumat. Însă noul guvern are alte idei, așa că banii stau degeaba.

Îndată trece un an de la lansarea PNRR și nu intră niciun ban în economie, care începe să fie afectată de creșterea dobânzilor la lei, și scăderea puterii de cumpărare, din cauza inflației.

Așa că guvernul Ciucă mai bine se împrumută la dobânzi de 9% decât să-și bată capul cu PNRR-ul. Că doar aceste dobânzi nu le plătește guvernul, ci le plătim noi.