La începutul anului, spre surprinderea analiștilor economici, Banca Națională a redus dobânda de referință de la 1,5% la 1,25%, cel mai redus nivel din istorie. Era un semnal că BNR vrea să susțină revenirea economică printr-un cost redus al finanțărilor. Dacă nu ar fi apărut scandalul cu liberalizarea total haotică a pieței de energie pentru consumatorii casnici, Isărescu ar mai fi redus dobânda de referință de la 1,25% la 1%.
Advertisment
Problema este că această creștere a prețurilor la energie, total neprevăzută, plus creșterea prețurilor materiilor prime, plus o creștere a prețurilor la serviciile nealimentare, a adus o creștere a inflației cu mult peste așteptări.
De la 2,5%, ne-am trezit în câteva luni cu o inflație dublă, care a ajuns acum la 5% și chiar peste.
Recomandări
Pentru a nu scăpa lucrurile de sub control, BNR a stopat scăderea dobânzilor și chiar a început să strângă politica monetară, ceea ce a readus o creștere a dobânzilor la lei. De la 1,5%, ROBOR a ajuns la 1,6%, iar analiștii prognozează un nivel de 2%, exact cât a fost la începutul anului.
Creșterea inflației la 5% și începerea procesului de creștere a dobânzilor nu se vede, pentru că cursul valutar stă pe loc, la 4,92 de lei pentru un euro. Chiar dacă împrumuturile se dau acum numai în lei, cursul valutar este indicatorul la care se uită lumea să vadă dacă este criză sau nu.
Toate dezechilibrele macroeconomice care acum se acumulează ne vor lovi la un moment dat.
Eu sper să nu ajungem în situația în care, la un moment dat, să fim loviți atât de creșterea inflației, creșterea accelerată a dobânzilor la leu și creșterea cursului valutar.